Tufărișuri
4070* Tufărișuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium – habitat prioritar
În Alpi, acest habitat subalpin este edificat de jneapăn (sau pinul pitic) și rododendron ruginiu şi păros, în Carpați ultimele două specii fiind înlocuite de rododendronul mirt (sau smârdar), specie carpato-balcanică. Larg răspândit în Carpații Meridionali și Orientali, apare foarte rar în Apuseni (unde lipsește specia de rododendron, iar jneapănul e întâlnit pe suprafețe mai întinse doar în Vlădeasa şi Biharia). De multe ori jnepenișurile apar pe stâncării, bolovănișuri, grohotișuri, și au un rol crucial în formarea straturilor de sol subțire din etajul subalpin. Specia dominantă este jneapănul, care formează tufărișuri foarte dense, cu ramuri flexibile, greu de străbătut, însoțit sau nu de rododendron mirt, ienupăr pitic, arin verde, afin, merișor, coacăz de piatră, vulturică alpină, firuţă medie, firuţă alpină, margaretă alpină, lăptucă mare alpină, deşampsia flexibilă, clopoțel de brădet, clopoțel fierăstrău, toporaș galben boreal, coada iepurelui alpină, clopoțel alpin, primulă pitică și altele.
Din statisticile Direcției Agricole Gorj și a autorităților locale pe raza cărora se află situat habitatul 4070*, a reieșit că efectivele de animale domestice au scăzut semnificativ în ultimii ani, fapt ce constituie un avantaj în demararea acțiunii de reconstrucție ecologică a zonei afectate.
Având în vedere dificultățile de regenerare pe cale naturală a jneapanului, pentru reconstrucția ecologică a zonei afectate este necesară implementarea măsurii de plantare a jneapănului (Pinus mugo), specia edificatoare pentru tipul de habitat.
.
Vegetație forestieră
9260 Vegetație forestieră cu Castanea sativa
Habitat forestier cu o largă răspândire în arealele submediteraneene, prezent în România doar insular în Munții Igniş-Gutâi, Munții Zarand, Munții Banatului, Dealurile de Vest, Munții Vâlcan, Munții Căpățânii, Cozia. Speciile dominante sunt castanul comestibil, gorunul și gorunul auriu. Alături de acestea apar frecvent teiul pucios, teiul argintiu, nucul (în sud), jugastrul, paltinul de munte, fagul, carpenul, plopul tremurător, cireșul sălbatic. În stratul arbustiv, speciile întâlnite sunt cele comune, respectiv păducelul, murul, lemnul câinesc, caprifoiul roșu, călinul, măcieșul, alunul, cornul, sângerul, salba moale etc. În stratul ierbos sunt frecvente drobița, lisimahia punctată, mărarul de munte, șopârlaița medicinală etc.
.
Păduri aluviale
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) – habitat prioritar
Include pădurile galerii de luncă din lungul râurilor, de la câmpie până în etajul montan superior. Importanța habitatului nu constă în prezența unor specii de plante rare, ci în faptul că acesta constituie o componentă ecologică ce asigură culoare mamiferelor mari, adăpost numeroaselor specii de nevertebrate, și loc de cuibărit și de hrănire unui mare număr de specii de păsări. Aceste păduri se dezvoltă pe terenuri plane sau slab înclinate, pe soluri aluviale. Speciile caracteristice, de talie înaltă și cățărătoare, care îi dau un aspect luxuriant, sunt pălămida galbenă uleioasă, telekia, captalanul, angelica, urzica, vița de vie sălbatică, curpenul și trestioara lânoasă. Date fiind suprafețele mici pe care le ocupă, un management inadecvat poate favoriza pătrunderea speciilor din pajiștile învecinate (este cel mai sensibil tip de habitat din acest punct de vedere din România), aceste habitate fiind amenințate și de drenarea terenurilor și folosirea intensivă.
.
Vegetație lemnoasă
3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane
În Europa Centrală și nordică, habitatul apare în zona boreală (a molidului sau de taiga) în luncile râurilor, în România fiind plasat la o altitudine mult mai joasă, mai ales în cazul comunităților de salcie argintie. Acestea sunt cantonate în Subcarpații Curburii, habitatul extinzându-se în lungul râurilor din Câmpia Română estică și din Moldova de sud (unde domină cătina albă), până în Delta Dunării (unde dominantă este cătina roșie, aceasta fiind o interferență cu habitatul 92D0*). Alături de cele trei specii principale menționate apar numeroase specii de tufărișuri de pădure (cornul, crușinul, lemnul câinesc, sângerul, dracila, murul de câmp, măcieșul). Pe alocuri apar și arbori de luncă (frasinul danubian, frasinul pufos, salcia albă, plopul alb).